Baneocin pulbere 10 g

Indicatii Baneocin pulbere
-Infecții bacteriene ale pielii de mică extindere, de ex: Herpes simplex, Herpes zoster/vezicule de varicelă, impetigo contagios supurant, ulcere infectate ale gambei, eczeme infectate, dermatite fesiere (la nou-născuți) infectate cu bacterii.

-Prevenirea infecțiilor ombilicale la nou-născuți.

-După intervenÈ›ii chirurgicale (dermatologice) Baneocin pudră poate fi utilizat ca adjuvant în îngrijirea postoperatorie (excizii È™i cauterizări, tratarea ragadelor, ruptura perineală, episiotomie, răni È™i cicatrice supurante).

Mod de administrare :
Se aplică un strat subțire de pudră sau unguent pe rană, acoperit eventual cu un pansament.
Posologie: În general 2-4 aplicaÈ›ii cu Baneocin-pudră sau 2-3 cu Baneocin-unguent pe zi, atât la adulÈ›i cât È™i la copii. La pacienÈ›ii cu arsuri care acoperă mai mult de 20% din suprafaÈ›a corpului, Baneocinul se va aplica o singură dată pe zi (în particular la pacienÈ›ii cu funcÈ›ii renale reduse), deoarece substanÈ›ele active pot fi absorbite. În cazul unui tratament local este recomandabil să nu se depaÈ™ească o doză de 1 g de neomicină pe zi (corespunzatoare la 200 g de pudră sau pomadă de Baneocin) timp de 7 zile. În caz de repetare se va înjumătăți doza.

Contraindicații :
Hipersensibilitate cunoscută la bacitracină sau/È™i neomicină sau la alte antibiotice aminoglicozidice. Baneocinul nu trebuie aplicat în leziuni severe extinse ale pielii deoarece absorbÈ›ia medicamentului poate cauza ototoxicitate până la pierderea auzului. Dacă există posibilitatea unei absorbÈ›ii necontrolate, Baneocinul nu se va administra pacienÈ›ilor cu tulburări excretorii grave de origine cardiacă sau renală cât È™i celor cu leziuni vestibulare sau/È™i cohleare. În caz de timpan perforat nu se aplică Baneocin în conductul auditiv extern. Nu se aplică Baneocin pe mucoasa oculară.